Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a analizat riscurile asociate dezvoltării rapide a inteligenței artificiale și necesitatea ca societatea să mențină un ritm de adaptare adecvat. Acesta a introdus conceptul de „decalaj Azazel”, care definește diferența dintre viteza de dobândire a noilor capacități tehnologice și viteza de dezvoltare a normelor, instituțiilor și a responsabilității necesare pentru utilizarea acestora. Analiza subliniază că tehnologia poate avansa mult mai rapid decât capacitatea societății de a o controla efectiv.
Conform lui Leonardo Badea, un decalaj semnificativ între progresul tehnic și guvernanță poate genera riscuri sistemice cu un caracter disruptiv. Dacă productivitatea indusă de tehnologie crește mult mai repede decât capacitatea de a identifica pericolele și de a reglementa, se reduce capacitatea societății de a se dezvolta fără vulnerabilități. Această asimetrie impune o monitorizare atentă a modului în care regulile și guvernanța sunt adaptate la noua realitate tehnologică.
În ceea ce privește impactul asupra finanțelor publice, Leonardo Badea susține că investițiile în tehnologii de tip AI pot contribui la creșterea economiei mai mult decât investițiile standard în infrastructură. Deși dezvoltarea AI ar putea crește inițial datoria publică, aceasta poate finanța capitalul productiv necesar pentru a face datoria sustenabilă pe termen lung. Un euro sau un leu investit în AI ar putea genera un multiplicator fiscal mai ridicat, susținând astfel veniturile fiscale viitoare.
Analiza include și o componentă de simulare economică bazată pe modelul neoclasic de creștere Solow, pentru a studia impactul capitalului tehnologic față de cel organizațional. Într-un scenariu de accelerare a AI fără investiții în guvernanță, decalajul dintre tehnologie și capacitatea de gestionare se accentuează, crescând probabilitatea incidentelor tehnologice. În schimb, un model de dezvoltare complementară, care crește ponderea investițiilor în capital organizațional de la 4% la 10%, favorizează convergența și limitează riscurile.
Pe plan legislativ, adoptarea în anul 2024 a Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act) reprezintă un pas major în crearea unui cadru de reglementare. Uniunea Europeană devine astfel prima jurisdicție cu un cadru legislativ unitar, aplicând principiul proporționalității între riscuri și cerințele de reglementare. Implementarea graduală a acestui regulament, care va începe în anul 2025, are scopul de a asigura o tranziție ordonată pentru autorități și operatori economici.
Evoluția tehnologiilor emergente și a reglementărilor de mediu și economice face parte dintr-un context global de schimbări constante. În timp ce piețele de capital și instituțiile financiare trebuie să susțină fondurile necesare pentru AI, societatea trebuie să cultive o cultură organizațională capabilă să gestioneze riscurile. Această abordare este esențială pentru a transforma progresul tehnologic într-o creștere reală a productivității și a calității vieții.