Un nou studiu realizat de MKOR relevă faptul că 22% dintre angajații din România aleg să consulte un asistent bazat pe inteligență artificială atunci când întâmpină o sarcină dificilă de muncă. Această preferință depășește apelul către colegii de echipă, care se situează la 16%, și pe cel către managerul direct, care înregistrează și acesta un procent de 16%. Resursele interne ale organizațiilor ocupă locul secund în preferințele salariaților, cu o pondere de 19%.
Utilizarea tehnologiei de către angajați are scopuri clare, fiind utilizată în proporție de 39% pentru eliminarea sarcinilor repetitive. Totodată, o pondere egală de 39% dintre utilizatorii de AI consideră că aceste instrumente reprezintă un avantaj competitiv față de alți profesioniști din domeniul lor. Doar 16% dintre respondenți apelează la căutări pe internet pentru rezolvarea problemelor, în timp ce doar 9% încearcă să rezolve sarcinile pe cont propriu, prin metoda încercării și erorii.
În ceea ce privește viitorul activității profesionale, 58% dintre salariați estimează că munca lor se va schimba puțin sau deloc în următorii trei până la cinci ani. Din acest segment, 32% susțin că activitatea lor rămâne neschimbată, în timp ce 26% preconizează că algoritmii vor prelua exclusiv anumite sarcini minore. Această perspectivă indică o relativă stabilitate a rolurilor actuale, deși tehnologia începe să modifice modul de lucru cotidian al forței de muncă.
Riscurile legate de ocupare sunt percepute diferit în funcție de nivelul de experiență, fiind nivelul junior cel mai expus la reducerea oportunităților de angajare, cu 36%. În comparație, posturile intermediare sunt considerate vulnerabile de către 16% dintre participanți, iar pentru nivelul experimentat acest procent scade la 10%. Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR, avertizează că reducerea posturilor de început de carieră pentru economisirea pe termen scurt poate afecta capacitatea companiilor de a avea seniori pregătiți în viitor.
La capitolul competențe necesare, 21% dintre angajați pun accent pe gândirea critică și pe verificarea rezultatelor generate de asistenții virtuali. O pondere de 20% mizează pe adaptabilitate și pe instruirea continuă, în timp ce 19% prioritizează specializarea practică și abilitățile interumane, precum empatia sau negocierea. Utilizarea tehnică a soluțiilor digitale este selectată de 15% dintre respondenți ca fiind o prioritate pentru viitorul lor profesional.
Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Această metodologie permite o analiză a tendințelor din piața muncii din România, având o marjă de eroare de plus-minus 3,1%. Datele colectate reflectă o adopție a inteligenței artificiale care pornește direct de la inițiativa angajaților, aceștia utilizând instrumentele pentru a lucra mai rapid și pentru a găsi soluții fără a aștepta aprobări oficiale.