Costurile de finanțare ale datoriei publice din România au înregistrat o creștere în luna septembrie, ajungând la niveluri similare cu cele din primăvara anului. Această evoluție a fost observată în special în ultima săptămână a lunii, când randamentele au urcat semnificativ. Creșterea costurilor este atribuită parțial incertitudinii politice de pe plan intern, cauzată de negocierile pentru formarea noului executiv, și presiunilor de creștere de la nivel european.
Analizând datele pieței, randamentele la scadența de 3 ani au crescut luni cu 5 puncte de bază față de fixingul de vineri, ajungând la 6,68% pe an. Aceasta reprezintă cel mai înalt nivel înregistrat de la luna martie. Totodată, la scadența pe 10 ani, randamentele au urcat cu 9 puncte de bază față de joi, atingând 7,15%. De la sfârșitul lunii august, randamentele la 10 ani au cunoscut o creștere de aproximativ 30 de puncte de bază.
Situația politică din țară este marcată de un blocaj, după ce PSD a semnalizat că nu va susține învestirea guvernului Mureșan. Economiștii de la Erste Bank, Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian, au menționat că lipsa unui guvern funcțional afectează capacitatea României de a reduce deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil. Această lipsă de stabilitate este considerată esențială pentru evaluarea bonității țării pe termen scurt de către investitori.
Pe piața internă, licitațiile de titluri de stat arată o scădere a cererii, investitorii solicitând compensații mai mari. La licitația de luni, obligațiunile cu scadență în februarie 2029 au atras subscrieri de 436 de milioane de lei, deși prospectul prevedea 500 de milioane de lei. Finanțele au împrumutat astfel aproape 336 de milioane de lei, la un randament mediu de 6,66% pe an. La finalul lunii august, aceleași obligațiuni atrăgeau subscrieri de 1,3 miliarde de lei.
Evoluția randamentelor în regiunea Europei Centrale și de Est a fost mixtă, în ciuda scăderii randamentelor la 10 ani pe piețele globale după decizia Fed. În timp ce în Polonia s-a observat o stagnare, în Cehia, Ungaria și România randamentele au crescut cu 13-15 puncte de bază. Analistii de la UniCredit Bank România, Anca Maria Negrescu și Alexander Ragea, au subliniat că presiunile de creștere din Europa au dus la majorarea randamentelor în majoritatea acestor țări.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, execuția bugetară a arătat o îmbunătățire în primele șapte luni, cu un deficit de 2,3% din PIB, față de aproximativ 4% în aceeași perioadă a anului trecut. Conform strategiei fiscal-bugetare, deficitul este estimat la 9,3% în 2024 și 7,9% în 2025, urmând să scadă la 5,2% din PIB anul viitor. Obiectivul pe termen lung este reducerea deficitului sub 3% din PIB pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv.