Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a emis un raport pentru anul 2025 în care avertizează că România s-ar putea confrunta cu o recesiune ușoară în cursul acestui an. Specialistul subliniază că instabilitatea politică este o problemă majoră, însă România se confruntă cu un dezechilibru intern și extern mult mai sever decât alte țări din UE. Această situație este alimentată de un nivel scăzut al veniturilor fiscale și de o lipsă de credibilitate a politicii economice actuale.
Una dintre principalele preocupări menționate de Dăianu este evoluția datoriei publice, care a depășit pragul de 60% din PIB în anul 2026, de la un nivel de 35% în 2019. România suferă de un sindrom de „deficite gemene”, având un deficit bugetar mare și un deficit de cont curent semnificativ, finanțat în proporție de peste 55% prin împrumuturi. Această realitate economică dură pune presiune pe stabilitatea financiară a țării pe termen lung.
Reforma salarizării unitare este prezentată ca o măsură critică pentru corectarea inechităților și asigurarea predictibilității în sectorul bugetar. Conform economistului, această reformă este esențială pentru îmbunătățirea ratingului suveran și pentru consolidarea credibilității politicii economice, însă discuțiile despre lege au fost întârziate. În prezent, pierderea de 770 milioane euro reprezintă un cost pentru buget, dar nu este suficientă pentru a cauza un derapaj economic major.
În ceea ce privește perspectiva de creștere, se estimează că în anul 2027 economia ar putea avea o creștere de aproximativ 2% din PIB, cu o inflație sub 4%. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o consolidare bugetară care să permită un deficit în jur de 5,5% din PIB, bazată pe o colectare fiscală mai eficientă. Dăianu insistă că rectificarea bugetară necesită un guvern cu puteri depline pentru a gestiona aceste constrângeri.
Procesul de ajustare bugetară a inclus deja măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor, precum și creșterea taxelor precum TVA și accizele. Aceste măsuri au fost necesare pentru a reduce deficitul, care a fost de 2,34% din PIB în primele șapte luni ale perioadei analizate. Această strategie de consolidare este vizată să reducă impactul asupra economiei, deși agențiile de rating au semnalat că instabilitatea politică rămâne un factor de risc.
Contextul geopolitic actual, marcat de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, impune o gestionare de tip „management de criză” pentru resursele publice. România trebuie să își optimizeze capacitatea de apărare și să gestioneze impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de energie. Eficiența în combaterea evaziunii fiscale și utilizarea inteligentă a fondurilor europene sunt esențiale pentru a asigura o stabilitate economică pe termen lung.
context_missing: false