Economia României ar putea înregistra o contracție de 0,2% a produsului intern brut în anul 2026, conform celor mai recente estimări furnizate de BERD. Instituția anticipează că după o creștere modestă de 0,7% în anul 2025, activitatea economică va trece printr-o perioadă de scădere, urmând ca o revenire reală să fie observată abia în anul 2027. Prognozele actuale ale băncii europene rămân neschimbate față de datele publicate anterior, în luna iunie.
Performanța economică a fost marcată de dificultăți încă din prima jumătate a anului, când PIB-ul s-a contractat cu 0,8% în ritm anual. Această scădere a fost însoțită de o scădere a producției industriale de 4,6%, în timp ce sectoarele serviciilor și ale vânzărilor cu amănuntul au înregistrat reculuri. Singurul sector care a prezentat o evoluție pozitivă a fost cel al construcțiilor, susținut de proiectele de infrastructură care beneficiază de finanțări din fonduri europene.
Presiunea inflației reprezintă un factor critic, România menținând cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. Deși inflația a coborât de la 9,7% în luna mai la 6,3% în luna august, riscurile rămân ridicate. Deprecierea leului față de euro și costurile ridicate ale energiei sunt menționate ca factori care ar putea menține presiunile inflaționiste pentru o perioadă prelungită, afectând în același timp consumul populației prin ajustările fiscale.
În ceea ce privește sănătatea financiară a statului, deficitul bugetar a înregistrat o evoluție favorabilă, coborând la 7,9% din PIB în 2025. În primele șapte luni ale anului 2026, deficitul a fost cu 37% mai mic în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. BERD consideră că ținta de 6,2% din PIB pentru deficitul bugetar pe întregul an 2026 este realizabilă, în ciuda deficitului de cont curent care rămâne unul dintre cele mai mari din UE.
Scenariul de recuperare presupune o revenire treptată a consumului gospodăriilor și finalizarea investițiilor susținute de fondurile europene, alături de o creștere moderată a exporturilor. Totuși, riscurile rămân orientate în jos, fiind dominate de incertitudinile privind politica fiscală, șocul prețurilor energiei și o cerere externă slabă. Chiar dacă PIB-ul ar putea reveni pe creștere în a doua jumătate a anului 2026, acesta nu ar putea compensa suficient scăderea totală estimată.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este influențată de dinamica piețelor interne și de stabilitatea prețurilor. În contextul în care inflația a fost un element de volatilitate, monitorizarea deficitului bugetar și a investițiilor publice rămâne esențială pentru stabilitatea economică. Această perioadă de ajustare este marcată de o tranziție între perioada de creștere modestă și așteptarea unei reveniri economice mai robuste în anii următori.