România ar putea încheia anul 2026 cu un deficit bugetar mai mic decât proiecțiile oficiale, indicând o direcție favorabilă pentru consolidarea fiscală. Analiștii de la Goldman Sachs susțin că execuția bugetară actuală sugerează că deficitul ar putea coborî sub pragul de 6% din PIB stabilit de Guvern. Această evoluție este semnificativă, având în vedere că în urmă cu doi ani deficitul economiei românești era de 9,3% din PIB.
Datele privind execuția bugetară arată o scădere a deficitului în primele șapte luni ale anului 2026, fiind de 48,08 miliarde de lei. Această cifră este cu 28,36 miliarde de lei mai mică față de perioada aceeași din 2025, când deficitul a fost de 76,44 miliarde de lei. Raportat la PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34%, ceea ce confirmă impactul majorărilor de taxe și al controlului cheltuielilor.
Deși prognozele sunt optimiste, există riscuri legate de contextul politic și de posibila pierdere a unor fonduri din PNRR. Neadoptarea unor acte legislative privind salarizarea ar putea adăuga aproximativ 0,2% din PIB la deficitul curent. În plus, instabilitatea politică este marcată de prăbușirea coaliției de guvernare în luna mai și de presiunile unor partide care doresc inversarea măsurilor de consolidare fiscală.
O stabilitate politică și instalarea unui Guvern credibil ar putea avea un impact direct asupra costurilor de finanțare ale statului. Goldman Sachs menționează că un astfel de scenariu ar putea funcționa ca un catalizator pentru scăderea dobânzilor la care România se împrumută. Totodată, pe termen scurt, politica monetară rămâne limitată de o inflație ridicată, care ar putea menține dobânzile la nivelurile actuale până la finalul anului.
Procesul de ajustare fiscală este încă în desfășurare, deoarece nivelul deficitului rămâne ridicat și necesită eforturi de stabilizare pe termen lung. Dacă direcția actuală este menținută, îmbunătățirea încrederii investitorilor poate crea premise mai bune pentru finanțarea statului. Totuși, orice schimbare de direcție a politicii fiscale ar putea pune în pericol progresul realizat prin reducerile de cheltuieli și venituri.
Evoluția economiei românești este strâns legată de capacitatea instituțiilor de a menține stabilitatea fiscală în fața fluctuațiilor politice. În contextul actual, stabilitatea macroeconomică este un factor critic pentru atragerea capitalului extern și pentru gestionarea durabilă a datoriei publice. Capacitatea de a respecta țintele de deficit este esențială pentru menținerea creditului de neplată și pentru reducerea costurilor de împrumut pe piețele internaționale.