România se află în așteptarea unei decizii cruciale din partea agenției S&P Global, care va avea loc pe 2 octombrie. Această evaluare va determina dacă țara este retrogradată în categoria „Junk”, un termen care a devenit tot mai prezent în mediul economic și în discuțiile publice. Analistul financiar Radu Georgescu a oferit detalii despre semnificația acestui statut și despre riscurile pe care le implică o schimbare a ratingului de credit al statului român.
Conform explicațiilor lui Radu Georgescu, conceptul de „Junk” se referă la capacitatea unei țări de a-și achita datoriile, comparabil cu modul în care sistemul bancar clasifică persoanele fizice. În prezent, România se situează în categoria de clienți nebancabili, însă există riscuri de degradare. Analistul subliniază că, în acest moment, Guvernul plătește dobânzi mult mai mari decât orice altă țară din Europa, depășind chiar cotațiile unor state deja clasificate în categoria „Junk”.
O retrogradare oficială ar putea declanșa un val masiv de vânzări de titluri de stat emise de Guvernul României. Acest fenomen ar apărea deoarece multe bănci străine au interdicția de a deține instrumente financiare din categoria „Junk” în cadrul politicii lor de risc. Astfel, o decizie negativă a unei agenții de rating ar putea cauza pierderi uriașe pentru creditorii actuali ai statului, forțând piața să reacționeze rapid la noua clasificare.
Radu Georgescu menționează că România ar putea intra în această categorie prin două metode: fie prin incapacitatea de a plăti datoria, fie prin lipsa unor noi creditori. Analistul indică faptul că țara se îndreaptă spre a doua posibilitate, având în vedere că investițiile străine s-au prăbușit cu 80% comparativ cu anul precedent. În acest context, lipsa unor randamente care să depășească inflația face ca banii să părăsească piața locală.
Pentru a evita această situație, analistul propune o strategie similară cu cea a unor țări precum Brazilia sau Columbia. Aceste state utilizează dobânzi de referință mult mai ridicate pentru a-și proteja moneda și pentru a atrage capital străin, chiar dacă au o inflație mai mică. În România, diferența dintre dobânda stabilită de BNR și rata inflației duce la scăderea atractivității pentru investitorii externi, care caută randamente reale pozitive.
Evaluările ratingurilor de credit sunt procese periodice prin care agenții precum Fitch Ratings, Moody’s sau S&P Global analizează stabilitatea financiară a unei țări. În perioada recentă, Fitch Ratings a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, în timp ce Moody’s a confirmat nivelul „Baa3”. Aceste indicatori sunt esențiali pentru accesul statului la piețele de capital și pentru costul împrumuturilor contractate de Guvern.