Analiza publicată de Erste Group indică faptul că România traversează o perioadă de incertitudine financiară majoră, fiind expusă unui risc semnificativ de retrogradare a ratingului de țară. Deși scenariul de bază al economiștilor sugerează că agenția S&P va menține calificativul actual în urma evaluării de vineri, 2 octombrie, contextul rămâne extrem de fragil. Instituția financiară estimează că evaluatorii vor monitora cu atenție evoluția politică și structura bugetară înainte de a implementa orice schimbare radicală în scorul de credit al țării.
Instabilitatea politică de la București și incertitudinea fiscală reprezintă principalele elemente care influențează deciziile investitorilor străini. În acest moment, o delegație oficială a S&P se află în capitală pentru a purta discuții directe cu reprezentanții Guvernului. Conform analizei Erste Group, fereastra de clemență oferită de evaluatori este foarte îngustă, iar orice derapaj suplimentar în perioada următoare ar putea declanșa măsuri de urgență din partea agenției de rating, fără a mai aștepta evaluările programate.
Expertiza Erste Group subliniază că S&P va aștepta, cel mai probabil, claritatea asupra legii bugetului pentru anul 2027 și rezolvarea blocajului politic actual. În acest context, eșecul cabinetului propus în Parlament este considerat aproape garantat, din cauza poziționării partidelor de opoziție. Analistul menționează că, deși ratingul ar putea rămâne neschimbat după închiderea pieței vineri, o evaluare neprogramată rămâne o posibilitate reală dacă situația politică și cea bugetară vor evolua negativ.
Situația politică este marcată de incertitudini legate de voturile legislative, unde scenariul de bază este că nominalizarea lui Mureșan nu va reuși să strângă numărul necesar de voturi. PSD a transmis deja că nu susține această nominalizare, iar președintele Nicușor Dan a reiterat faptul că alegerile anticipate sunt un scenariu pe care ar prefera să îl evite. Această instabilitate legislativă este privită ca un factor de risc direct pentru stabilitatea economică a țării.
O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar avea consecințe imediate asupra finanțelor publice și asupra capacității de finanțare a statului. Pierderea credibilității pe piețele externe ar duce la blocarea accesului la finanțări ieftine și la o creștere masivă a costurilor creditelor. Un astfel de șoc financiar ar putea eroda puterea de cumpărare a cetățenilor, îngreunând plata pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar, forțând totodată un număr record de companii către faliment.
Evaluările ratingurilor de țară sunt procese critice prin care agențiile de credit analizează capacitatea unui stat de a-și onora datoriile. În cazul României, deciziile S&P sunt strâns legate de stabilitatea cadrului fiscal și de capacitatea instituțiilor de a gestiona bugetul de stat. Orice schimbare a perspectivelor de credit afectează direct costul împrumuturilor guvernamentale și, implicit, nivelul presiunii fiscale asupra economiei naționale.