Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie vine într-un context în care banca centrală anticipează o revenire a inflației pe o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Instituția a ales să evite o relaxare a politicii monetare, menținând cursul stabilit încă din luna august 2024, în condițiile în care inflația rămâne semnificativ peste ținta stabilită de banca centrală.
Pe lângă dobânda-cheie, BNR a decis și neschimbarea altor instrumente de politică monetară utilizate de instituție. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost menținută la 7,50%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a rămas la 5,50%. De asemenea, nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor, atât în lei, cât și în valută, nu au fost supuse niciunui ajustament în cadrul ultimei reuniuni de decizie.
Evoluția prețurilor este influențată de o serie de factori care pot împinge inflația în sus până la sfârșitul anului. Printre elementele identificate de BNR se numără creșterea prețurilor la combustibili și energie, scumpirea materiilor prime și a produselor agroalimentare, precum și fluctuațiile cursului de schimb al leului. Banca centrală monitorizează aceste riscuri, fiind pregătită să utilizeze instrumentele disponibile pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și stabilitatea financiară.
Consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în acest an ar putea ajuta la reducerea cererii agregate și la temperarea presiunilor asupra prețurilor. Totuși, există incertitudini legate de măsurile de consolidare fiscală ce vor fi adoptate după anul 2026, în conformitate cu planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană. BNR subliniază că absorbția fondurilor europene este esențială, deoarece acestea pot atenua efectele restrictive ale consolidării și pot susține investițiile și reformele structurale.
Riscurile externe rămân semnificative, conflictul din Orientul Mijlociu fiind menționat ca un factor care poate afecta piața energiei. O eventuală prelungire a crizei energetice poate reduce puterea de cumpărare a consumatorilor și poate deteriora încrederea companiilor. În același timp, deciziile băncilor centrale precum BCE și Fed, împreună cu politicile din Europa Centrală și de Est, influențează costurile de finanțare ale României și percepția investitorilor asupra regiunii.
Contextul economic actual este marcat de o presiune constantă asupra monedei naționale. În condiții de incertitudine politică, analiștii au avertizat că cursul euro ar putea ajunge la aproximativ 5,5 lei. Această volatilitate a cursului de schimb este un factor de risc monitorizat atent de autorități, deoarece poate influența direct costurile de import și nivelul inflației în economia românească.