Importurile de aur nemonetar în Hong Kong au cunoscut o creștere masivă, depășind deja pragul de 92,1 tone înregistrat pe tot parcursul anului 2025. Această evoluție reflectă o schimbare radicală a direcțiilor comerciale ale Rusiei, care utilizează acum acest hub pentru a trimite metale prețioase către piețele asiatice. Datele provin dintr-o analiză realizată de firma BullionVault, bazată pe statisticile oficiale din Hong Kong, conform informațiilor furnizate de CNBC.
În prezent, lingourile rusești reprezintă aproximativ 15% din totalul importurilor de aur nemonetar din Hong Kong. Această cifră contrastează puternic cu situația de dinainte de conflictul din Ucraina, când în anul 2021 importurile erau de doar 3,3 tone. Această tranziție a fost accelerată de restricțiile impuse de statele occidentale, care au închis piețele care anterior erau destinații majore pentru produsele rusești.
Asociația Pieței de Aur din Londra a suspendat, în martie 2022, toate cele șase rafinării rusești de aur și argint, iar SUA și Marea Britanie au impus restricții suplimentare. Înainte de război, industria aurului din Rusia era strâns legată de Londra, exporturile către Marea Britanie reprezentând circa două treimi din producția minieră a țării între 2019 și 2021. Acum, exporturile spre statele care aplică sancțiuni s-au prăbușit, conform lui Adrian Ash de la BullionVault.
Hong Kong a devenit un nod comercial esențial între Rusia și China, oferind acces direct către cea mai mare piață de consum de aur din lume. Cea mai mare parte a metalului ajunge în China continentală, o țară care nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei. Vita Spivak de la Gatehouse Advisory Partners subliniază rolul acestui oraș ca punct de legătură, în timp ce Rhona O’Connell de la StoneX menționează că Hong Kong se află într-o competiție cu Singapore pentru supremația ca centru de tranzit.
Fluxurile de aur rusesc coincid cu o campanie chineză de achiziții masive, Beijingul clasificând aurul ca „mineral strategic”. În acest context, Banca Populară a Chinei își majorează constant rezervele oficiale pentru a asigura stabilitatea economică. Această strategie de acumulare este vizibilă în datele de la S&P Global, care indică faptul că rezervele oficiale ale Chinei au crescut cu peste 40 de tone doar în prima jumătate a anului.
Schimbarea acestor fluxuri de metale prețioase reflectă o reconfigurare a sistemului financiar global, pe măsură ce Rusia își caută alternative la piețele tradiționale din Europa și America de Nord. Această mișcare de orientare către Asia este susținută de lipsa sancțiunilor din partea Chinei și de nevoia de diversificare a rezervelor de aur ale marilor economii emergente.