O schimbare semnificativă de paradigmă afectează modul în care adulții din SUA își gestionează resursele financiare. Conform unui sondaj realizat în iulie de compania de servicii financiare SoFi pe un eșantion de peste 4.000 de adulți, majoritatea respondenților preferă să prioritizeze experiențele de viață. Aproximativ 72% dintre aceștia sunt dispuși să avanseze mai lent către obiectivele lor financiare pentru a putea fi prezenți alături de familie sau pentru a călători.
Brian Walsh, planificator financiar certificat și șeful departamentului de consultanță și planificare la SoFi, explică faptul că această abordare poate fi pozitivă dacă obiectivele pe termen lung, precum economiile pentru pensie, sunt menținute. Totuși, el avertizează că riscuri apar atunci când cheltuielile pentru evenimente sociale sau de familie duc la utilizarea excesivă a creditelor. Doar 1 din 3 adulți americani a apelat la bănci pentru a organiza sau a participa la astfel de evenimente sociale.
Pentru a evita acumularea de datorii nesupravegheate, Brian Walsh recomandă crearea unui plan clar de rambursare în loc de evitarea totală a cheltuielilor. De exemplu, în cazul unor costuri pentru o nuntă, care pot include bilete de avion și cadouri plătite cu cardul de credit, soluția este stabilirea unui termen de achitare. Acesta poate implica sacrificii precum renunțarea la vacanțe sau pregătirea meselor acasă pentru a achita datoria într-o perioadă determinată, de exemplu șase luni.
Definiția succesului financiar suferă o transformare profundă în societatea americană. În mod tradițional, reperele erau deținerea unei locuințe sau un anumit nivel de venit, însă astăzi 59% dintre americani consideră că progresul financiar este reprezentat de capacitatea de a se bucura de viață. Doar 27% dintre respondenți mai consideră deținerea unei locuințe drept un semn al reușitei, reflectând o schimbare de mentalitate față de modelele economice anterioare.
Generațiile tinere, precum cei din categoria Z și millennials, se confruntă cu bariere structurale care fac obiectivele tradiționale dificil de atins. Prețurile ridicate la locuințe, datoriile studențești și inflația afectează capacitatea de economisire. Deși 62% dintre acești tineri își doresc o pensionare confortabilă, doar 46% sunt încrezători că vor reuși acest lucru. De asemenea, doar 62% dintre ei sunt siguri că vor putea obține o casă proprie, în ciuda dorinței de 67%.
Această evoluție a priorităților apare într-un context economic marcat de presiuni asupra puterii de cumpărare. Inflația și costurile crescute ale vieții au modificat modul în care cetățenii își planifică viitorul, trecând de la acumularea de active pe termen lung la gestionarea nevoilor imediate și a calității vieții prezente.