Ajustarea fiscală necesară pentru reducerea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB până în 2031 se confruntă cu o limită critică. Conform analizei lui Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe PwC România, spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai redus, deoarece economia resimte deja efectele fiscalității ridicate. Într-un context de creștere economică estimată la doar 0,7% pentru anul curent, continuarea consolidării fiscale fără a fragiliza mediul de afaceri devine o provocare majoră.
România a parcurs într-un interval scurt de douăsprezece luni o corecție bugetară masivă, după ce în urmă cu doi ani a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Măsurile au inclus creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și creșterea impozitelor locale pe proprietate. Deși aceste acțiuni au redus deficitul, presiunea asupra investițiilor, consumului și competitivității rămâne un risc major.
Efectele economice ale acestor schimbări sunt vizibile în datele privind inflația și comerțul. După majorarea TVA, inflația a atins un vârf de 10,85% în luna mai, iar în septembrie aceasta a urcat din nou la 6,61%, conform datelor INS. Comerțul cu amănuntul a înregistrat scăderi pe parcursul unui an întreg după implementarea noilor taxe, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de evoluție negativă, conform Eurostat, înainte de revenirea la creștere în august 2026.
Pentru a asigura o traiectorie sustenabilă a finanțelor publice, accentul trebuie mutat de la noi taxe către o colectare mai eficientă. Ruxandra Târlescu subliniază că cea mai mare rezervă de venituri provine din TVA-ul datorat și neîncasat, pierderea fiind de 45,5 miliarde lei într-un singur an, conform Comisiei Europene. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, raportarea SAF-T și sistemul e-Transport poate recupera sume semnificative, fiecare punct procentual recuperat însemnând aproximativ 1,5 miliarde lei pentru buget.
O a doua direcție de acțiune vizează reforma cheltuielilor publice, fără a compromite investițiile în infrastructură, energie, educație sau digitalizare. De asemenea, predictibilitatea fiscală este esențială pentru companii, motiv pentru care eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anunțată pentru 2027, este văzută ca un pas important. Stabilizarea regulilor fiscale este considerată un semnal puternic pentru atragerea investițiilor, oferind companiilor capacitatea de a absorbi costurile fără a compromite viabilitatea.
Evoluția deficitului bugetar a fost marcată de o scădere rapidă, de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în aceeași perioadă a anului 2026, conform Ministerului Finanțelor. În prezent, Comisia Europeană estimează deficitul la aproximativ 6,2% din PIB pentru acest an. Deși agențiile de rating precum Fitch, Moody's și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor, perspectiva rămâne negativă, indicând faptul că procesul de corecție este încă în desfășurare.