Ajustarea fiscală a României intră într-o etapă critică, deoarece spațiul pentru noi majorări de taxe devine tot mai restrâns. Deși obiectivul de reducere a deficitului la 3% din PIB până în 2031 impune continuarea consolidării bugetare, economia resimte deja efectele presiunii fiscale. Creșterea taxelor din ultimul an a afectat atât companiile, cât și populația, contribuind la o încetinire economică ce este estimată la doar 0,7% pentru anul curent.
Strategia de corecție a deficitului a fost extrem de rapidă, România realizând într-douăsprezece luni o ajustare pe care alte state o eșalonează pe trei sau patru ani. În această perioadă, cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, iar impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%. De asemenea, au fost aplicate majorări și la impozitele locale pe proprietate, măsură care a ajutat la scăderea deficitului.
Efectele economice ale acestor măsuri sunt vizibile în datele privind inflația și comerțul. După majorarea TVA, inflația a atins un vârf de 10,85% în luna mai, coborând ulterior la 6,17% în august, însă în septembrie aceasta a urcat din nou la 6,61%, conform datelor INS. În paralel, vânzările din comerț au intrat pe minus timp de un an întreg după modificarea taxei, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de scădere, conform Eurostat.
Din punct de vedere bugetar, măsurile au avut un impact imediat asupra încasărilor. În perioada august 2025 – iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2% față de intervalul anterior, conform Ministerului Finanțelor. Deficitul a scăzut de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în aceeași perioadă a anului 2026. Deși agențiile de rating Fitch, Moody’s și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor, perspectiva rămâne negativă.
Pentru a asigura o traiectorie sustenabilă fără a fragiliza creșterea, accentul trebuie mutat de la noi taxe către o colectare mai eficientă. În 2023, statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neîncasării TVA-ului, un gap de conformare de un treime din total, mult peste media UE de 9,5%. Recuperarea fiecărui punct procentual din acest gap ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde lei la buget, utilizând instrumente precum facturarea electronică sau sistemul e-Transport.
Evoluția fiscalității românești este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona deficitul fără a inhiba activitatea economică. În contextul în care Comisia Europeană estimează deficitul pentru acest an la aproximativ 6,2% din PIB, România trebuie să corecteze încă aproximativ trei puncte procentuale până în 2031. Această etapă este considerată mai dificilă, deoarece majorările de taxe au fost deja aplicate pe aproape toate fronturile disponibile.