Ajustarea fiscală în România trebuie să continue în anii următori pentru a permite scăderea deficitului bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2031. Totuși, spațiul disponibil pentru noi majorări de taxe este tot mai redus, deoarece creșterea fiscalității din ultimul an a pus deja o presiune semnificativă pe populație și pe companii. Economia resimte aceste efecte, având o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent.
Noul guvern propune un mix de măsuri care încearcă să răspundă ambelor obiective: continuarea corecției bugetare și reducerea presiunii asupra economiei. Printre direcțiile anunțate se numără eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice și lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, se urmărește colectarea mai bună a TVA, rambursările mai rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict al cheltuielilor publice.
România a gestionat într-un ritm foarte rapid corecția deficitului, care a fost de 9,3% din PIB acum doi ani, cel mai mare din Uniunea Europeană. Această ajustare a fost realizată în doar douăsprezece luni, spre deosebire de alte state care eșolonează procesul pe trei sau patru ani. Măsurile au inclus creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și majorarea impozitelor locale pe proprietate.
Din punct de vedere bugetar, aceste măsuri au avut un impact vizibil, în perioada august 2025 - iulie 2026, încasările din TVA crescând cu 22,2% față de intervalul anterior. Deficitul a început să scadă, fiind de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Deși agențiile de rating Fitch, Moody's și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor, perspectiva rămâne negativă.
O rezervă majoră de venituri pentru stat reprezintă TVA-ul datorat și neîncasat, deoarece în 2023 România a pierdut 45,5 miliarde lei din această taxă. Aceasta constituie cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană, față de o medie de 9,5%. Recuperarea fiecărui punct procentual din acest gap ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde lei la buget, utilizând instrumente precum facturarea electronică, raportarea SAF-T sau sistemul e-Transport.
Evoluția deficitului bugetar în România a fost marcată de o corecție accelerată prin creșterea taxelor, în condiții de presiune inflaționistă. Conform datelor Comisiei Europene, deficitul pentru acest an este estimat la aproximativ 6,2% din PIB. Pentru a atinge ținta de sub 3% până în 2031, este necesară o corecție de încă aproximativ trei puncte procentuale din PIB, o etapă considerată mai dificilă deoarece taxele au fost deja majorate pe majoritatea fronturilor.