Strategia de ajustare fiscală în România trebuie să treacă de la creșterea taxelor la o colectare mai eficientă a veniturilor și la optimizarea cheltuielilor publice. Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România, avertizează că soluția de a mări taxele pentru reducerea deficitului bugetar a ajuns la limite. Companiile și populația resimt deja povara fiscală, fapt susținut de o creștere economică tot mai slabă, ceea ce impune o consolidare bugetară care să nu afecteze investițiile sau consumul.
În ultimul an, ajustările fiscale au inclus măsuri semnificative, precum majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și unificarea cotelor reduse la 11%. De asemenea, s-a procedat la creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și la majorarea impozitelor locale pe proprietate. Datele Ministerului Finanțelor arată că încasările din TVA au crescut cu 22,2% în perioada august 2025 – iulie 2026, comparativ cu intervalul de 12 luni precedent.
Deși deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, de la 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025, țintele de pe termen lung rămân provocatoare. România trebuie să ajungă sub pragul de 3% din PIB până în 2031, însă estimările Comisiei Europene indică un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru anul 2026. Această situație presupune o ajustare suplimentară de circa trei puncte procentuale în perioada următoare.
O rezervă majoră de venituri este reprezentată de TVA-ul neîncasat, România având cel mai mare deficit de conformare din Uniunea Europeană în 2023. Pierderea estimată a fost de 45,5 miliarde de lei într-un singur an, iar recuperarea fiecărui punct procentual din acest deficit ar putea aduce 1,5 miliarde de lei la buget. Pentru îmbunătățirea colectării, PwC recomandă utilizarea sistemelor de facturare electronică, raportării SAF-T, e-Transport și a declarației de TVA precompletată.
Presiunea fiscală coincide cu o inflație care a atins 10,85% în mai 2026 și cu o scădere a consumului. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a redus cu 5,1% în primele opt luni ale anului 2026 față de perioada similară din 2025. În acest context, reformele propuse de noul Guvern, precum eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, ar putea ajuta la echilibrarea economiei prin lărgirea bazei de impozitare.
Evoluția indicatorilor macroeconomici și a politicii fiscale rămâne un subiect critic pentru stabilitatea financiară a țării. În contextul actual, deciziile privind gestionarea deficitului și colectarea taxelor vor influența direct capacitatea de investiții în infrastructură, energie, educație și digitalizare. Eficientizarea instituțiilor precum ANAF și asigurarea unei concurențe corecte sunt văzute ca alternative mai sustenabile decât creșterea continuă a taxelor pentru consumatori.